Vali

Papusa de carpa

Vali — Sat, 11 Jun 2011 14:43:21 +0000

Exista pe lume placerea
Si dor cat e marea de-adanca,
Mai greu decat toata durerea
Ce poate un om sa o duca.

Cand visele moarte s-aduna,
In sufletul rece si gol,
Si muzica inimii suna,
Ca lemnul ucis de topor,

Cand noaptea ne-apasa pe gene,
Ca umbra uitarii de lut,
Perfuzii de vise in vene,
Ne tin inc-o zi pe pamant.

Caci iata, ne sfasie timpul,
Iubire de scroafe si porci,
Ca marea ce-atinge nisipul,
Spre larg totdeauna te-ntorci!

In ghearele lumii straine,
Respira lipsit de noroc,
Papusa de carpa din mine,
Cusuta de-a pururi la loc.

By me!

1 Decembrie – Ziua Nationala a Romaniei

Vali — Wed, 01 Dec 2010 10:07:58 +0000

1 Decembrie – Ziua Nationala a Romaniei

Cei care sunt inca in tara si nu se bucura azi de o zi libera, probabil au observat deja in drum spre serviciu steguletele de pe masinile de transport in comun. Cei care au liber, cu siguranta vor observa cand se vor hotara sa iasa din casa. Este 1 Decembrie. Astazi se implinesc 92 de ani de la Marea Unire eventimentul care-a fost si va ramane cea mai sublima pagina a istoriei romanesti. Ce a insemnat Marea Unire? Ce a fost ea? A fost reintregirea poporului roman intr-o singura tara, suma eforturilor inaintasilor nostri si un vis devenit realitate pentru intregul neam romanesc; dar mai presus de necesitatea istorica a acestui eveniment, 1 Decembrie 1918, a insemnat rasplata sacrificiilor de sange si lumanarea aprinsa soldatului necunoscut, dreptatea istorica si materializarea constiintei nationale a unui popor unit de traditii, limba si obiceiuri.

Ma simt dator ca moderator, ca om si ca roman in primul rand, sa va reamintesc de semnificatia istorica a acestei zile, de faptul ca desi suntem rezultatul celor 12 ani de regres politic si economic, suntem mai-nainte de toate urmasii parintilor nostri si implicit datori sa respectam trecutul si oamenii care au facut vizibila amprenta sufletului romanesc pe harta intregii lumi. Chiar daca un copil nu mosteneste intru totul calitatiile parintelui sau, are minima obligatie sa pastreze mostenirea numelui pe care-l poarta, sa o conserve si s-o dea mai departe cu mandrie celui ce-i va urma. Asadar, sa nu uitam ca fara trecut nu avem nici un viitor, ca la fel cum se nasc hotii si ucigasii peste tot in lume, la fel se nasc si oamenii mareti. Sa ne amintim ca suntem nepotii bunicilor nostri si ca numai pastrand vie amintirea lor vom fi la fel de parinti, ca numai setea de cunoastere si recunoasterea limitelor proprii, ne vor face capabili sa apreciem un om de valoare mai-nainte de-a-l pierde! Sa ne intoarcem inima acasa!

La multi ani, romane!

Valentin Vrabie

Fool

Vali — Wed, 19 May 2010 17:07:48 +0000

Numar zilele vietii ca pe paginile unei carti fara cuprins pe care mi-e lene s-o mai citesc iar. Am uitat demult vechile capitole ale acestui roman ros de soarecii bibliotecilor in care mor eroii povestilor noastre, si mi se face o foame nebuna de AZI cand simt intre dintii mei resturile iubirii cu care ti-am mestecat carnea. Caut o pagina alba ca marginile unei carti de colorat in care sa gasesc un folos acestui carbune din sufletul meu cu care vreau sa inventez o noua culoare pentru aceste caricaturi strambe. Simt mirosul lemnului pe care l-ai ucis ca sa am astazi pe ce sa mazgalesc si ochii mei sunt goi ca paharul de vin cu care ne potolim setea atunci cand simtim nevoia sa ne-mbatam cu apa izvorului din care pasarile beau inainte sa moara. Mai torn un pahar, mai aprind o tigara…

E prea devreme sa regretam mainile pe care le pierdem imbratisand lama acestui cutit al negarii caci nici un copil n-a stiut vreodata de ce a plans pana ce n-a crescut numarandu-si ranile si nimeni nu s-a simtit ciung pana ce n-a mai fost in stare sa ofere o imbratisare sincera.

Damien Rice – Fool

How I know
Go bow end send mend bend pretend
Shut your face again
Bleed seed need read breath on my knees
If you leave me now
It`s not that I can`t take it
It`s just that somehow
I think you`d break it
So much beyond repair
Like pulling out my hair
And poisoning the roots
A gun that never shoots again
And if you leave me now
And take him deep within your throne
Like you did when you were coming home
And you did again in Mexico
And again before you go
And I believed your lies, your lies, your lies

So turn and walk away
I`ve overspoken
Said all that I can say
I know that I can kneel
And I could cry
And I know that I could show you how I died
But what good would it do?
Give the world another fool
If you`re gonna stay
Don`t just say it
Stay, really stay
I don`t want any more goodbyes
Any more disguise
No more tossing coins
Or him between your loins
And if you`re gonna stay
I`ll place you high upon a hill
And with my hands
I`ll build a tower in your name
And you will do the same
Won`t you my love?
Won`t you my love?
Won`t you my love?

Or just turn and walk away
I`ve overspoken
Said all that I can say
I know that I can kneel
And kiss your feet
Walk ahead and clear the street
So you don`t have to meet
But what good would it do
Give the world another fool

Turn and walk away
I`ve overspoken
Now what more can I say?
I know that I can kneel
And I can cry
I know, I know
That I can show you how I died
Now what good would it do
Give the world another fool
Just sitting on this stool
I`m close to giving up on you

Felinele bete

Vali — Tue, 18 May 2010 05:10:48 +0000

Mai toarna un rand, frumoaso si pleaca,
Dar cand te intorci mai ada o sticla
Sa beau pana cand incepe sa-mi placa
Mirosul de bere din crasma-mputita.

Si-ascunde si ceasul ce sta rasticnit,
De boala ce-mi umple cu sange ficatul,
Caci setea e-n mine un varf de cutit,
Si timpul e foamea ce-mi roade stomacul.

Adu si-o bricheta, s-aprind o tigara,
Fumand linistit acest suflet canin,
Sa umpli din nou paharele goale,
Cu gustul tau dulce de bere si vin.

Si gusta din mine cand inima-ti cere,
Durerea si scarba cu care mai plac,
Copilul firav din in bratele mele,
Cu chipul de inger si suflet de drac.

Hraneste-ti si lupii ce rad cand te latra
Si-asteapta sub mese sa-ti pice din gura,
Bucati din mancarea aceasta stricata,
Pe care-ai gatit-o cu praf si ceanura.

Si-apoi s-ascultam lipiti de perete,
Latratul canin al felinelor bete,
Ce musca din tine cu pofta draceasca,
Copilul pe care nu-l lasi sa se nasca.

By me!

Gelozie

Vali — Sun, 18 Apr 2010 21:24:11 +0000

E poate doar teama c-aleg in zadar,

e poate doar singuratatea gandului ca esti departe de sufletul meu,

ca nu-mi ajunge tot aerul din lume daca n-l respir si pe-al tau!

E poate doar dorinta nebuna de-a-mi fi mereu foame atunci cand ma-ndop,

de-a-mi fi mereu sete atunci cand ma-mbat,

de-a fi mereu vesel atunci cand sunt trist,

de-a fi mereu sincer atunci cand ma mint!

E poate doar gandul ca maine-o sa mor

si n-o sa am timp sa-ti repet ca mi-e dor,

ca pot sa renunt tacut si curat,

la tot ce-am cerut,la tot ce mi-ai dat!

Ca nu vreau decat ca tu sa ramai,

si-n ceasul din urma femeia dintai!..

11.10.2010

Vali — Sun, 11 Apr 2010 11:26:36 +0000

Cu fiecare nou inceput, ne pierdem tot mai greu in mirajul acelor clipe in care sufletul cobora parca de pe cruce sa priveasca soale cum rasare pentru prima oara. Am iubit mai mult si mai cu foc de fiecare data, atat de mult incat am inceput sa-nteleg in cele din urma complicitatea care trebuie sa existe ca sa formam acel sentiment ce trebuie sa succeada procesului de autosugestie cu care incepe orice relatie. Uneori e greu sa realizezi ca viata ne vinde aproape gratis fiecare clipa de bucurie, ca singurul pret pe care trebuie sa-l platim este sa stim sa ne bucuram de forma fiecarui lucru care ne face fericiti, indiferent de cat de stramb ar fi. Am invatat ca atunci cand refuzi sa te mai zbati esti la fel de vinovat ca si cel care comite, ca atunci cand taci esti la fel de vinovat ca cel care minte, ca oricate perechi de ghete am lua cu noi in scurta drumetie a existentei noastre, intr-un final ajungem toti sa mergem desculti pe sticla oglinzilor sparte.

Numar pe degete marile mele iubiri si desi sunt unul dintre putinii oameni care-au reusit sa iubeasca din tot sufletul mai mult decat o singura data, ma simt tot mai departe de-a mai gusta din vinul acestei placeri nebune care ma tem ca in curand nu va mai umple nici o sticla de pe-acesta masa. E tot mai goala inima mea, mai goala ca ultima data cand am fumat aceeasi tigara atunci cand m-am despartit de ultima mea femeie. Realizez astazi cat de greu imi e sa dezgrop copilul pe care l-am inchis in sufletul meu pentru c-avea curajul sa viseze, cat de ieftin mi-am vandut inocenta si dorinta de-a mai spera intr-o iubire cum n-a fost vreodata, cat de imposibil imi e sa devin pentru totdeauna nepasator si rece ca sa nu mai simt vreodata cata nevoie am de tine!

Te iubesc, nefericita stapana a unui suflet de bou!

Sper….

Vali — Sat, 10 Apr 2010 21:04:23 +0000

Sper sa nu fie viata la fel de dulce cu tine cum au fost clipele in care te-ai intors in bratele mele cu buzele muscate, sa ai parte de toata seninatatea cu care am refuzat orice lingurita de miere care nu avea gustul buzelor tale, sa fi tinuta de mana cu toata setea cu care te strangeam in brate cand ma trezeam dimineata cu mana sub perna ta!…Sa inveti sa simti parfumul fiecarei clipe fara sa ucizi florile ce ti se dau si sa poti sa gusti bucuria secundelor in care te cautam prin asternut speriat ca nu esti acolo! Sa nu te apese niciodata greutatea faptelor tale atunci cand vei vinde din nou ieftin si pentru nimic inima ta si sa fi ferita de toata nedreptatea cu care mi-ai ucis atunci cand te-ai lasat cuprinsa de alte maini decat ale mele!..

Ma doare sufletul si vreau sa pot uita toate lucrurile care m-au legat vreodata de tine, sa nu mai aud niciodata vorbele tale in somn atunci cand adorm cu sufletul bolnav de dorul tau, sa nu mai simt nevoia atingerlori tale cand privesc in gol pustiul cu care ai umplut inima mea! Vreau sa uit ziua in care m-ai lasat sa port singur pe umeri toata greutatea acestui castel de nisip in care odata cu speranta ta ai ingropat si sufletul meu!

Sper sa nu afli niciodata adevarul vorbelor cu care ti-am soptit de-atatea ori ca sunt numai al tau, caci in clipa aceea mai mult ca niciodata te va dobora lipsa atingerilor mele si vina indoielilor cu care te-ai intors de fiecare data la mine, te va impinge mereu spre locul in care ti-am soptit pentru prima oara ca te iubesc!

Ramai cu bine, scumpa mea!

…

Vali — Tue, 02 Feb 2010 19:18:51 +0000

Am dormit pe la 2 dupa un cui pe care-l botezasem Mos Ene, batranul prieten care obisnuieste sa vina cu traista plina de vise. Mi-era dor sa mai cotrobai prin sacul fara fund in care-mi regasesc speranta atunci cand adorm cu gandul la un alt scenariu. Privind lumea ca pe un imens studio in care se toarna zilnic milioane de filme, e greu sa nu te-ntrebi cum ar fi daca ai avea cheia care deschide acea usa pe care scrie “camera de montaj”. But this is the real life, si toate merg in acelasi directie! Nimic nu te-asteapta, nimic nu te iarta, nimic nu dureaza, nimic nu se uita… Si uite-asa s-a facut tarziu si ochii mei s-au inchis brusc cu toata greutatea deznadejdii legata de ploape, cu toata imaginea zilelor care-au trecut parca prea repede. M-am trezit mai tarziu decat de obicei, urmarit de toate gandurile pe care le-am risipit brusc cu un singur fum pentru cateva ore de somn. Era deja 8:30 si nici nu mancasem. M-am asezat linistit pe marginea patului privind zapada de dincolo de geam si cu ochii goi incercam sa dezgrop departarile toate. Imi doream sa fie noapte, sa vina maine mai repede si sa-mi goleasca sufletul de dorul cu care am invatat sa masor dinstanta dintre cer si pamant. Sa fi avut intelepciunea unor 1000 de invatati si tot n-as fi stiut cum sa ma port; sa fi avut darul unor 1000 de profeti si tot n-as fi putut sa prevad. Sa fi fost mai dur decat cea mai tare piatra si tot m-as fi spart intr-o mie de bucati de dorul ei.

7.15

Vali — Mon, 01 Feb 2010 17:16:09 +0000

Te iubesc!

1 secunda

Vali — Thu, 09 Jul 2009 23:11:47 +0000

Am deschis ochii si am gasit-o in cealalta parte a patului. Era ora sapte, doua minute si 2 secunde. A fost pentru prima oara cand mi-a parut rau ca am un pat indeajuns de mare incat sa pot juca leapsa dk ma chinui putin. Mi-am luat inima-n dinti si-am inotat prin asternut ca sa ajung mai aproape de ea.. Dormea cuibarita ca un puisor de parca ar fi asculat toata noaptea furtuna care-a batut in geam amenintandu-i somnul. Dincolo de perdelele albe, lumina alerga odata cu mine ca sa-i atinga trupul dezvelit si ochii mei o priveau lacomi ca pe-o bucata de carne pentru care mi-as fi vandut sufletul ca sa-mi astampar foamea. Era frumoasa ca un vis pe care noaptea uitase sa mi-l fure si aerul dintre noi avea mirosul unui camp de flori uscate pe care orice adiere de vant ar fi putut sa le imprastie intr-o mie de zari. Intr-o mie de parti s-ar fi risipit si sufletul meu cu o mie de vise daca n-ar fi fost ea sa le adune pe toate-ntr-un zambet si sa-mi aduca aminte cat de frumoase sunt diminetile alaturi de ea. A deschis usor ochii si m-a privit de dincolo de linia care desparte noaptea de zi, de parca era prinsa intr-un vis adanc din care doar o furtuna ar fi putut s-o trezeasca!”Te iubesc!” mi-a soptit atunci, si acea secunda a fost mai frumoasa decat o viata de om!Era ora sapte, 2 minute si 3 secunde!